O prioritate a României pe lista de priorităţi a UE

(Corespondenţă Agerpres) Petru Luhan: O prioritate a României a ajuns, în sfârşit, pe lista de priorităţi a UE

Bruxelles, 3 dec – Corespondentul Agerpres, Tudor Martalogu, transmite: Parlamentul European a adoptat recent o rezoluţie referitoare la programul european pentru justiţie şi afaceri interne 2010 – 2014 (aşa-numitul Program Stockholm) ce atrage atenţia că statele membre UE ar trebui să coopereze mai strâns pentru primirea solicitanţilor de azil şi pentru lupta împotriva discriminării, pentru îmbunătăţirea accesului la justiţie şi consolidarea drepturilor deţinuţilor.

PE şi-a prezentat poziţia privind Programul Stockholm care fixează priorităţile UE în domeniul justiţiei şi al afacerilor interne pentru următorii cinci ani, iar liderii statelor membre vor trebui să decidă asupra acestui program cu ocazia Consiliului European din 10-11 decembrie.

Un aspect ce trebuie remarcat este acela că, în forma finală a finală a documentului, s-a reuşit includerea unui amendament, propus de eurodeputatul român Petru Luhan (PPE/PD-L), prin care se solicită extinderea Spaţiului Schengen la toate ţările membre ale Uniunii Europene. Referitor la această chestiune, eurodeputatul Petru Luhan a acordat Agerpres un interviu, pe care îl prezentăm integral în continuare:


AGERPRES: Parlamentul European a votat, în cadrul ultimei sesiuni plenare, rezoluţia referitoare la aşa-numitul “program Stockholm”. Ce conţine acest document şi de ce este important pentru cetăţeni?

Petru Luhan: Programul Stockholm are o importanţă majoră, pentru că trasează priorităţile Uniunii Europene în domeniul justiţiei şi al afacerilor interne pentru următorii cinci ani (2010-2014). Acesta înlocuieşte Programul Haga şi conţine noi recomandări privind protecţia datelor cu caracter personal, infracţiunile cibernetice, imigraţie şi azil, drepturile deţinuţilor din UE, terorism şi crimă organizată. Totodată, se ating aspecte legate de traficul de persoane, discriminare, abuzurile împotriva copiilor, dar şi libera circulaţie a cetăţenilor europeni. Forma finală, adoptată săptămâna trecută la Strasbourg, reprezintă un compromis care serveşte cât mai bine posibil interesele cetăţenilor europeni. Mai este nevoie de acordul şefilor de stat şi de guvern din cele 27 de state membre care se vor reuni cu ocazia summit-ului din 10-11 decembrie 2009 şi vor vota acest program.

AGERPRES: Există şi menţiuni privind ţara noastră în Programul Stockholm?

Petru Luhan: Acum da! Cel mai important lucru pentru noi era ca acest program sa recunoască necesitatea extinderii Spaţiului Schengen. Documentul iniţial nu menţiona absolut nimic despre acest subiect, aşadar a trebuit să depun un amendament pentru a solicita o referire la extinderea Spaţiului Schengen la toate statele Uniunii Europene, ca un angajament politic.

Deoarece priorităţile Uniunii Europene în acest moment sunt găsirea de măsuri pentru a lupta împotriva crize economice şi a încălzirii globale, a fost greu să aduc în discuţie extinderea Spaţiului Schengen. În plus, doar trei ţări europene mai trebuie să adere la acest spaţiu – România, Cipru şi Bulgaria – deci presiunea diplomatică a scăzut considerabil faţă de anul 2008, când 12 ţări erau incluse în procesul de aderare. A fost nevoie aşadar de mult lobby în cadrul grupului politic PPE şi în cadrul Comisiei pentru libertăţi civile din care fac parte pentru a accepta acest amendament dar, din fericire, am reuşit şi rezoluţia votata săptămâna trecută include acum şi necesitatea extinderii Spaţiului Schengen la toate ţările europene. O prioritate a României a ajuns, în sfârşit, pe lista de priorităţi a Uniunii Europene.

Al doilea aspect important pentru România era solicitarea înfiinţării de birouri regionale pentru Agenţia FRONTEX, care se ocupă cu gestionarea cooperării operative la frontierele externe ale UE. Am cerut şi acest lucru, printr-un alt amendament, pentru că reprezintă o mutare strategică pentru ţara noastră. Gândiţi-vă că România gestionează peste 2.000 de km din frontiera externă a Uniunii Europene, ceea ce înseamnă ca ar trebui să găzduim, în viitorul apropiat, un birou regional al Frontex.

AGERPRES: Sunteţi optimist cu privire la aderarea României la Spaţiul Schengen? Cum se vede de la Bruxelles acest demers?

Petru Luhan: Da, sunt optimist pentru ca am văzut rezultatele foarte bune obţinute de ţara noastră la misiunile de evaluare. Pentru a înţelege mai bine la ce mă refer, să va explic pe scurt procedura de aderare la Spaţiul Schengen. Pentru a decide dacă ţara noastră îndeplineşte toate condiţiile necesare dobândirii calităţii de stat Schengen cu drepturi depline, trebuie să fim evaluaţi la şase capitole: cooperare poliţienească, protecţia datelor personale, eliberarea de vize, paza şi administrarea frontierelor maritime, frontierelor aeriene şi terestre. În perioada martie – noiembrie 2009 am fost evaluaţi la primele cinci capitole şi rezultatele au fost foarte bune – România a fost chiar prezentată drept exemplu pentru celelalte ţări. Trebuie remarcat efortul susţinut din ultimul an al guvernului, în condiţiile în care şi-a propus ca obiectiv aderarea României la Spaţiul Schengen în martie 2011.

AGERPRES: Credeţi că România va reuşi să atingă acest obiectiv?

Petru Luhan: Să o luăm în ordine invers cronologică. Pentru ca noi să îndeplinim acest obiectiv, Consiliul European ar trebui să aprobe intrarea României în zona Schengen la întrunirea sa din decembrie 2010. Ceea ce înseamnă ca toate cele şase vizite de evaluare să beneficieze de un raport favorabil, inclusiv ultima, care va avea loc în martie 2010. Deocamdată totul a decurs conform graficului dorit de noi, dar situaţia este mai delicată în ceea ce priveşte frontiera terestră. România gestionează 2.070 de km de frontieră externă a Uniunii Europene, fapt ce implică o responsabilitate uriaşă. Este foarte greu ca într-un timp atât de scurt să găsim soluţii complete pentru a face faţă nivelului ridicat de securitate pe care va trebui să-l asigurăm. Dar sunt convins că toţi factorii implicaţi vor depune eforturi pentru a îndeplini acest obiectiv, unanim asumat de întreaga clasă politică românească. AGERPRES