Scrisoare către Comisia Europeană ca reacție la modificările Codului Penal

Stimaţi membri ai Comisiei Europene,

Marţi a fost o zi neagră pentru Justiţia din România. Coaliţia aflată la putere a votat în Parlamentul de la Bucureşti două modificări ale Codului Penal, care îi scapă pe politicienii corupţi de orice răspundere în faţa legii. Acest fapt este cu atât mai grav cu cât contravine flagrant legislaţiei europene şi angajamentelor ţării noastre privind lupta anticorupţie.
Prima şi cea mai importantă modificare se referă la definiţia funcţionarului public. Astfel, conform amendamentului adoptat marţi, nu mai intră în această categorie “preşedintele României, deputaţii şi senatorii, precum şi persoanele care îşi desfăşoară activitatea în cadrul unei profesii liberale”. Practic, niciunul dintre aceştia nu va mai putea fi pus sub acuzare pentru luare de mită sau abuz în serviciu, întrucât faptele respective sunt imputabile doar funcţionarilor publici.

A doua modificare are în vedere conflictul de interese. Actuala majoritate parlamentară a schimbat definiţia acestei fapte şi a introdus un nou alineat potrivit căruia prevederile legii nu se mai aplică “în cazul emiterii, aprobării, adoptării sau semnării actelor normative sau administrative”. Acest lucru înseamnă că orice primar poate de acum înainte să acorde contracte publice rudelor sale fără să se mai teamă de sancţiuni legale.

Cele două modificări au fost aspru criticate de reprezentanţii instituţiilor care au atribuţii în domeniu. Direcţia Naţională Anticorupţie a anunţat că în acest mod ar putea fi exoneraţi de răspundere penală 28 de parlamentari trimişi în judecată sau condamnaţi definitiv pentru fapte de corupţie. Agenţia Naţională de Integritate atrage atenţia că alţi 25 de senatori şi deputaţi, precum şi un mare număr de aleşi locali nu vor mai putea fi cercetaţi pentru conflict de interese. Şi Consiliul Superior al Magistraturii s-a declarat împotriva modificărilor aduse Codului Penal.

Trebuie menţionat că aceste prevederi contravin în mod flagrant Convenţiei penale privind corupţia, adoptată de Consiliul Europei în 1999 şi ratificată de România în 2002. De exemplu, scoaterea parlamentarilor din categoria funcţionarilor publici – în înţelesul legii, nu din punct de vedere al statutului profesional – încalcă articolul 4 din Convenţie: “Fiecare parte adoptă măsurile legislative şi alte măsuri care se dovedesc necesare pentru a incrimina ca infracţiune, conform dreptului său intern, faptele menţionate la art. 2 şi 3, dacă acestea se referă la o persoană membră a unei adunări publice naţionale care exercită puteri legislative sau administrative”.

De asemenea, prevederile votate recent de Parlamentul României încalcă angajamentele luate de ţara noastră în cadrul Mecanismului de Cooperare şi Verificare, aşa cum sunt acestea enunţate în Anexa 1 a deciziei Comisiei Europene din 13.12.2006:

“1. Să asigure un proces judiciar mai transparent şi mai eficient, în principal prin creşterea capacităţii şi responsabilităţilor Consiliului Superior al Magistraturii. Să raporteze şi să monitorizeze impactul noilor coduri de procedură civilă şi penală.
2. Să stabilească, aşa cum a fost prevăzut, o agenţie de integritate cu responsabilitatea de a verifica averile, incompatibilităţile şi posibilele conflicte de interes şi de a emite decizii obligatorii pe baza cărora să poate fi luate sancţiuni.
3. Să consolideze progresele deja făcute, continuând să deruleze anchete profesioniste şi nonpartizane asupra acuzaţiilor de corupţie la nivel înalt.
4. Să ia măsuri suplimentare pentru a preveni şi a combate corupţia, în special cea din cadrul guvernării.”

De aceea, solicit membrilor Comisiei să analizeze situaţia din România şi să dispună măsurile care se cuvin, astfel încât ţara noastră să-şi continue eforturile de întărire a Justiţiei şi de combatere a corupţiei.

Strasbourg, 11.12.2013 Eurodeputat Petru Luhan (PPE)
Membru în Comisia pentru libertăţi civile, justiţie şi afaceri interne (LIBE)