Interviu AGERPRES

Suceava, 21 mai /Agerpres/ – Petru Luhan, candidat pe locul opt pe lista Partidului Democrat-Liberal pentru Parlamentul European, a acordat un interviu AGERPRES în care vorbeşte despre obiectivele pe care le are în viitorul Legislativ european, subliniind că demersurile pentru accesarea directă a fondurilor comunitare vor constitui o prioritate în activitatea sa de eurodeputat.

AGERPRES: Sunteţi un candidat tânăr. Pentru un loc în Legislativul european sunteţi susţinut de un partid puternic, precum PD-L, ceea ce înseamnă că le-aţi câştigat încrederea. În ce fel?

Petru Luhan: Când m-am hotărât să intru în politică, am analizat toate formaţiunile existente în România. Era foarte important să nu o iau pe o cale greşită, din punctul meu de vedere. De aceea, am spus că vreau să le cunosc întâi doctrinele, direcţiile de dezvoltare politică, apartenenţele la nivel european, că vreau să le cunosc foarte bine orientarea lor internaţională, cu cine ne aliem, cu cine credem noi că ne putem dezvolta mai bine social, economic şi politic. Am ajuns la concluzia că acest partid este Partidul Democrat, pe vremea aceea. Mă puteam identifica doctrinei PD şi am hotărât să intru în acest partid.

În ceea ce priveşte lista partidului pentru europarlamentare, criteriile de propunere la nivel naţional pentru candidaţii eligibili au fost competenţa tehnică şi susţinerea politică. CV-ul meu cu orientarea internaţională şi studii în Germania, America şi Australia, precum şi experienţa din Germania şi România au fost decisive în hotărârea Biroului Permanent Naţional al PD-L, dar cred că s-a ţinut cont şi de cuvântul domnului preşedinte Gheorghe Flutur, care m-a asigurat de toată susţinerea din partea Biroului Permanent Judeţean Suceava. De aceea, cred că aceste două elemente au fost decisive, pentru ca încrederea să fie deplină şi locul să fie VIII, al judeţului Suceava, cu şanse reale de a intra în Parlamentul European.

AGERPRES: De ce doriţi să deveniţi europarlamentar? Care sunt obiectivele pe care le aveţi în vedere pentru PE?

Petru Luhan: În primul rând, cred că de acolo activitatea mea poate fi benefică nu numai judeţului Suceava, ci întregii naţiuni.

Ca obiective, vizez contribuţia mea la direcţionarea cât mai multor fonduri europene către judeţul Suceava şi Regiunea de dezvoltare Nord-Est. Ne dăm seama că, în perioadă de criză, România nu se poate baza pe prea multe fonduri guvernamentale. Avem un PIB destul de mic faţă de media Uniunii Europene, respectiv 46% din media UE. De aceea şi beneficiem de aceste fonduri ale UE într-o măsură mai mare decât ţările din vestul Europei.

Un alt obiectiv foarte important este direcţionarea a cât mai mulţi investitori străini către judeţul nostru, (…) dar şi susţinerea intereselor familiilor. După cum bine ştim, foarte mulţi cetăţeni suceveni au rude în străinătate, membri ai familiilor, ba la unii chiar ambii părinţi lucrează în străinătate. Acestea nu au toate drepturile depline în ţările în care lucrează şi îşi câştigă existenţa. În prezent, în 9 din cele 27 de ţări în care lucrează, românii nu au drepturi depline, nu le sunt recunoscute drepturile de cetăţeni ai Uniunii Europene. De aceea, vom pleda foarte mult, noi, toţi din PD-L, pentru libera circulaţie a forţei de muncă în cadrul întregii Uniuni şi pentru drepturile depline ale acestora, atât la nivel personal, cât şi la nivel economic.

De asemenea, un alt obiectiv ar fi aderarea României la Spaţiul Schengen şi îmi doresc să fac cunoscute mai mult instituţiile europene cetăţenilor români, rolul şi acţiunile acestora, politicile Uniunii Europene.

AGERPRES: Daţi exemplu de un proiect pentru care doriţi să obţineţi sprijin în Parlamentul European, pentru a-l pune, ulterior, în practică.

Petru Luhan: Proiectul meu primordial va fi ca procedurile de alocare a fondurilor europene să fie simplificate şi să fie posibil ca oricare cetăţean din România să poată accesa fonduri direct de la Bruxelles.

În prezent, drumul este mult prea lung şi, mai mult decât atât, avem proceduri de achiziţii publice foarte complexe, care durează foarte mult. Practic, de la iniţierea unui proiect până la momentul semnării contractului şi al execuţiei durează mult prea mult. De aceea, unii îşi pierd curajul de a elabora proiecte. Dacă procedura ar fi mai directă, atunci şi banii s-ar aloca mult mai uşor.

AGERPRES: În ce comisie vă doriţi să activaţi în PE şi de ce?

Petru Luhan: Am ales Comisia de dezvoltare regională, deşi profilul meu profesional mă recomandă mai mult pentru Comisia de economie internaţională şi Comisia de buget. Am ales această comisie deoarece, având experienţa din ţară, cu proiectele europene care durează atât de mult, am constatat că procesul este birocratic, iar ghidul (pentru accesarea fondurilor – n.r.) este făcut într-un mod nu foarte prietenos cu beneficiarul. De aceea, consider că trebuie susţinută o abordare mai directă a accesării fondurilor europene, care ar fi benefică.

De aceea, sunt de părere că acesta va fi primul proiect în cadrul PE şi la Comisia de dezvoltare regională. Nu voi mai accepta ca banii de la UE să treacă prin atâtea cotituri încărcate de birocraţie şi procesul de accesare să fie atât de lung. Cunosc, din experienţa personală, oameni, societăţi, persoane fizice care sunt eligibile, îndeplinesc toate condiţiile pentru anumite programe europene, însă nu o fac tocmai din acest motiv. Întreabă: ‘când îmi dă banii?’. La răspunsul – ‘păi, dacă merge bine proiectul, la anu’ pe vremea asta, poate’, el deja nu mai face proiectul.

AGERPRES: Pentru dumneavoastră a accede în Parlamentul European este o provocare, o oportunitate de afirmare sau o mare responsabilitate?

Petru Luhan: Mă onorează faptul că Biroul Permanent Judeţean al PD-L, domnul preşedinte Gheorghe Flutur şi conducerea centrală a partidului mi-au acordat încrederea de a fi reprezentantul României în PE, dar, în acelaşi timp, această nominalizare mă responsabilizează foarte mult. Ştiu foarte bine că sunt mari aşteptări în ceea ce priveşte persoana mea şi activitatea mea din PE, dar eu zic că am concepţie, viziune şi, mai mult decât atât, în perioada de experienţă profesională în sectorul public, la nivel de judeţ, în funcţia de administrator public al judeţului Suceava, m-am confruntat şi cu o sumedenie de probleme ale autorităţilor publice locale şi ale persoanelor fizice. Simt şi ştiu prea bine că aceasta este o funcţie ce trebuie să decidă viitorul meu, în general.

AGERPRES: Credeţi că în PE se iau decizii foarte importante care afectează direct viaţa românilor? Dacă da, cum se întâmplă acest lucru, concret?

Petru Luhan: Da, îi afectează în mod direct. Dau un exemplu concret: Parlamentul European a elaborat un proiect de lege cu privire la asomarea porcului sau a animalelor, în general. Şi mielul de Paşte tot la fel, chiar şi păsările. Întrebarea mare era dacă avem voie, noi, să creştem animalul şi să îl asomăm individual, după metodele noastre bine cunoscute, pe care le numim tradiţionale? Da sau ba? Cei de la protecţia animalelor spun că nu ai voie să chinui animalul. Noi spunem că aşa ne cere tradiţia. Noi nu putem concepe Paşte fără miel sacrificat sau Crăciun fără porc sacrificat. Da, în Germania, de exemplu, poţi face asta, dar îţi trebuie nu ştiu câte avize, de la nu ştiu câte direcţii sanitare şi de protecţie a animalelor. Or, la noi, acestea nu există în momentul de faţă.

Cu alte cuvinte, există o diferenţă între ţările din Sud-Estul Europei şi cele din Vest, care sunt în aceeaşi mare familie – Uniunea Europeană. Guvernele naţionale au predat o bucăţică din puterea lor, din autoritatea lor către UE. Practic, acum ei au dreptul să impună aşa ceva membrilor UE. Acum se poate naşte o nouă discuţie. E bine sau e rău?

Al doilea exemplu ar fi acela referitor la judeţul Suceava, care este mare producător de lapte. Producătorul de brânzeturi colectează laptele de prin sate şi îl prelucrează. Acum, UE vine şi ne spune că avem voie, începând cu 1 ianuarie 2010, să mai colectăm lapte, dar numai de la unităţi autorizate. (…) Hai să privim acest lucru din punct de vedere economic – 35% dintre români lucrează în domeniul agriculturii. În Germania lucrează doar 4,5%. Nu ne putem compara. Cei 35% asigură aproximativ 46% din produsele alimentare din România. Nemţii, cu 4,5%, asigură 82% din alimentaţia pentru Germania şi mai şi exportă. Celelalte 18% nu le asigură pentru că sunt produse exotice şi nu cresc la ei. Trebuie să ne dăm seama că, din punct de vedere economic, trebuie să devenim mai eficienţi. Apoi, apare un conflict de interese între consumator, care vrea un lapte igienic şi sănătos şi producătorul care are condiţiile pe care le are şi nu are putere financiară să investească. Este şi singura lor sursă de venit şi apar conflictele de interese. Exact astfel de probleme se nasc, iar noi, ca europarlamentari, trebuie să analizăm pro şi contra.

AGERPRES: Cât de importante sunt alegerile europarlamentare în percepţia electoratului român?

Petru Luhan: Mi-am dat seama că venim după două scrutinuri, unde lumea tot a ieşit la vot, unele promisiuni făcute au fost realizate, altele mai puţin. O stare de dezamăgire există oarecum, în rândul unora. De aceea, zic eu, unii cetăţeni, pe acest fond, declară că nu mai merg la vot. Nu este o atitudine corectă. Începând cu următoarea perioadă de legislatură, PE va câştiga foarte mult în greutate şi putere decizională.

AGERPRES: Dar cât de prezent este PE în percepţia populaţiei? Ce şi cât ştiu românii despre Parlamentul European?

Petru Luhan: Prea puţin, părerea mea. De aceea, unul dintre obiectivele mele este să fac cunoscute instituţiile europene cetăţenilor din România, rolul acestora şi politicile UE, pentru că devin din ce în ce mai importante pentru noi, dat fiind faptul că de doi ani suntem ţară membră a Uniunii Europene. Dacă suntem membri trebuie să ştim ce se decide în familia aceasta. Mai mult, în funcţie de numărul de locuitori, ni s-au alocat cei 33 de europarlamentari care să fie parte a procesului decizional la nivel de UE. Deci, noi, practic, co-decidem ce se întâmplă la nivel de UE.

Parlamentul European va avea un cuvânt mai mare de spus în ceea ce priveşte dezvoltarea regională şi politicile comunităţii. De aceea, este cu atât mai important pentru cetăţeni să înţeleagă, deşi nu cunosc foarte multe instituţii la nivel european, că a avea un reprezentant acolo care să le reprezinte interesele în mod direct este un mare avantaj.

AGERPRES: Având în vedere că deciziile din PE ne influenţează direct, credeţi că alegerile pentru Parlamentul European ar trebui să fie, cel puţin, la fel de importante ca şi cele pentru Parlamentul României?

Petru Luhan: Da, cu siguranţă. Şi, mai ales, în următoarele perioade electorale, eu zic că PE va câştiga în importanţa politică la nivel de comunitate. Din nefericire, lumea acordă prea multă importanţă şi încredere la aceea ce îi este foarte aproape, palpabil. Şi aici mă refer la primar, spre exemplu. Apoi, alegerile naţionale, parlamentare. Ce face un parlamentar? Îi văd că se ceartă toată ziua prin Parlament. Dar mai mult ei nu prea înţeleg care le sunt activităţile. Cu atât mai îndepărtate sunt alegerile europarlamentare, care, în primul rând, nu sunt mediatizate foarte mult la nivel naţional.

AGERPRES: Se impune o educare a electoratului?

Petru Luhan: În primul rând. Nu s-a făcut până acum. Dar eu am senzaţia, vreau să specific acest lucru, că electoratul din România foloseşte mult mai multă raţiune, în ultimul timp, la vot, decât o făcea acum patru ani. Ceea ce este un lucru foarte bun. Simplul fapt că, în România, în momentul de faţă, avem două partide puternice – unul de stânga şi unul de dreapta – şi un partid între, mai mic, zic eu că dovedeşte o maturitate politică de care România avea nevoie, ca în toate ţările dezvoltate şi moderne. (…) Lumea merge într-o direcţie de maturitate politică.

AGERPRES: Ce atuuri are PD-L în competiţia electorală în faţa Alianţei PSD+PC şi PNL?

Petru Luhan: Dacă ne uităm foarte atent la programul electoral al PSD în momentul de faţă este simplu: fără Băsescu. Al doilea, PNL, e la de simplu: fără Băsescu.

PD-L şi-a propus un program pro România, pentru cetăţeni. Nici nu se gândeşte la campania electorală pentru prezidenţiale, care vor urma în noiembrie. Programul PD-L este pro cetăţean, implică foarte mult siguranţa familiei, mai ales în perioada de criză care nu ştim cât va dura. Noi avem nevoie ca familia să aibă acea siguranţă socială, să aibă siguranţa locului de muncă şi a existenţei de mâine, să aibă siguranţa că îşi va trimite copilul în continuare la şcoală, să aibă siguranţa că va fi apărat din punct de vedere al criminalităţii în orice loc al UE, în lume şi în România. Noi ne gândim la ce înseamnă atragerea de fonduri europene pentru că o considerăm şansa noastră, pentru dezvoltarea economică, socială şi politică. Ne gândim şi la abordarea monedei unice, la euro, în România, cât se poate de curând, ceea ce ar elimina aceste discrepanţe la nivel de curs valutar care sunt în defavoarea economiei din ţara noastră. Ne gândim la aderarea la Spaţiul Schengen pentru a avea acele drepturi depline în toată comunitatea europeană. Acesta este un program consistent şi un atu mare faţă de celelalte partide politice. Cu alte cuvinte, în timp ce PD-L se gândeşte la un program pentru toţi românii, toate celelalte partide se gândesc şi se îngrijesc de un singur român: adică de Băsescu.

AGERPRES: Am constatat, din ceea ce se vede în talk-show-urile televizate, că actuala campanie electorală este mai mult pentru prezidenţiale decât pentru alegerile europarlamentare. Vi se pare normal? De ce se întâmplă aşa?

Petru Luhan: Absolut deloc normal. În discursul său, preşedintele Traian Băsescu, invitat la acţiunea de lansare a candidaţilor (PD-L – n.r.), pe 9 mai, a făcut apel la partidul nostru să nu facem campanie pentru prezidenţiale şi ne-a apreciat că am fi singurul partid care, până în acest moment, nu am făcut acest lucru, în timp ce celelalte formaţiuni se pare că au încurcat campaniile. Din nou un exemplu pentru cetăţeni că PD-L are şi o raţiune în ceea ce face, mult mai vastă, mult mai dezvoltată decât celelalte partide politice. Cu siguranţă acest lucru este vizibil şi cu siguranţă este perceput ca atare de cetăţeni. Eu cred că celelalte două formaţiuni politice consideră electoratul încă necunoscător, merg pe principiul ‘cu cât mai necunoscător va fi electoratul, cu atât mai uşor de câştigat alegerile’. Nu. Noi ştim prea bine că electoratul nu mai este lipsit de viziune, lipsit de cunoştinţe. Noi suntem siguri că electoratul foloseşte mult mai multă raţiune şi votează mult mai inteligent decât o făcea acum patru sau opt ani.