Interviurile Glare magazine

“Romania are un cuvant greu de spus in Uniunea Europeana. Trebuie sa invatam sa il rostim si atunci el va fi ascultat” – interviu cu europarlamentarul Petru Luhan, membru am Comisiei pentru Dezvoltare Regionala, Comisiei pentru Liberati Civile, Justitie si Afaceri interne precum si Subcomisiei pentru Securitate si Aparare si vicepresedinte al Grupului “Tinerii membri PPE din Parlamentul European”

Scris de Maura Anghel

” Dorinta mea – n-as spune secreta, ci, mai degraba, de suflet – este ca românii sa învete sa îsi cunoasca si sa îsi apere drepturile lor de cetateni europeni, Sa nu accepte sa fie umiliti, discriminati sau marginalizati. Sa folosim banii europeni si sa reusim sa ridicam nivelul de trai al populatiei acestei tari, care a reprezentat cândva una dintre cele mai puternice voci ale Europei” – europarlamentarul Petru Luhan, vicepresedintele Grupului “Tinerii membri PPE din Parlamentul European”

– Domnule parlamentar, as incepe cu o intrebare cliseu: Cine sunteti? Cum ati creiona un CV semnat de dvs?

– Sunt un om simplu, cu obiective clar definite. Am absolvit liceul din Siret, dupa care am decis sa plec in Germania, unde aveam doi prieteni, singura mea legatura cu aceasta tara. Nu a fost deloc usor – ca sa îmi pot plati taxele in vacantele de vara am lucrat într-o fabrica de cupru. Am absolvit studii economice la universitatea din Osnabrück, Germania. Ca stagii de practica, am optat pentru Deutsche Bank si Parlamentul Germaniei. Mi-am început activitatea profesionala în Frankfurt am Main, Germania, dupa care am preluat diferite responsabilitati manageriale în diferite companii multinationale din România. Înainte de a obtine mandatul de europarlamentar, am detinut functia de Administrator Public al judetului Suceava. Din iulie 2009 sunt membru al Parlamentului European si activez în cadrul Comisiei pentru Dezvoltare Regionala, Comisiei pentru Libertati Civile, Justitie si Afaceri Interne precum si Subcomisiei pentru Securitate si Aparare. Din ianuarie 2010 sunt si vicepresedinte al Grupului “Tinerii membri PPE din Parlamentul European”.

– De ce ati ales sa candidati pentru Parlamentul European? Ce ati sperat ca veti intilni la Bruxelles si ce ati gasit?

– Cred ca viitorul României este numai in interiorul familiei europene, din care oficial facem parte de la 1 ianuarie 2007, dar careia îi apartinem dintotdeauna in mod natural, istoric, geografic si cultural. Am dorit ca prin prezenta mea in Parlamentul European sa particip la elaborarea deciziilor Uniunii Europene, pentru ca acestea afecteaza, într-o masura mai mare sau mai mica, viata fiecaruia dintre noi. Bruxelles este inima institutionala a Europei Unite si am gasit acolo nu doar mecanisme politice functionale, ci si oameni extraordinari care lucreaza în acest urias Turn Babel birocratic.

– Cum se vede Romania de dincolo de granite? Cum priviti romanii? Ce li se reproseaza si care este lucrul pentru care sunt admirati?

– România se vede exact asa cum reusim sa o transmitem. Uneori în culori neclare, alteori în tonuri mai stridente, însa întotdeauna vie. Imaginea tarii si respectul pe care ne asteptam sa îl primim depind de ceea ce face fiecare conational în afara tarii, de politica noastra externa, de perceptiile celor din jurul nostru, dar si de contextul politic din unele tari. Din pacate, nu de putine ori, românii au fost tintele unor campanii agresive, generalizatoare, care au lasat urme adânci în constiintele colective si care sunt greu de demontat. Victimele au fost uneori chiar marea majoritate a românilor, cei care se afla în numar mare, la munca cinstita sau la studii în Europa. Nu este însa cazul sa acumulam sentimente de frustrare sau vreun complex de inferioritate. Nu suntem mai putin inteligenti decât nemtii sau britanicii, nu suntem nici mai înclinati sa încalcam legea decât italienii sau francezii. Efectele acestui proces de tranzitie pe care îl parcurgem – sa nu uitam ca au trecut doar trei ani de la aderarea la UE – trezesc în unele zone ale Europei reactii care nu au legatura nici cu valorile europene, nici cu spiritul comunitar. De altfel, românii sunt realmente apreciati pentru usurinta cu care învata limbi straine, seriozitatea si spiritual novator la locul de munca si mai ales pentru ca ei, în loc sa spuna “nu stiu”, se mobilizeaza sa gaseasca solutii. Românul se adapteaza usor si poate de aceea exista uneori si perceptia ca nu este profund, ceea ce este o eroare.

– Nu va intreb de numarul interventiilor in PE, pentru ca oricum sunt monitorizate si inscrise ca si date statistice, dar va intreb care a fost iniatiativa dvs de suflet, la care ati tinut cel mai mult? Si care este dorinta dvs secreta, pentru romani? Chiar fiind secreta, o putem devoala, nu? Poate astfel primiti mai mult sprijin.

– Va multumesc pentru aceasta întrebare. Sunt un europarlamentar care încearca sa îsi reprezinte tara cu cinste si demnitate în Parlamentul European. Nici eu nu as consemna cantitativ activitatea, care este într-adevar una consistenta. Exista o serie de teme importante pe care as vrea sa le mentionez. Aderarea la Spatiul Schengen este o prioritate a României si ne concentram puternic asupra acestui obiectiv. Lobby-ul pe lânga ceilalti colegi, interventiile publice pot influenta pozitiv o decizie pozitiva. Ne-am propus sa intram în Spatiul Schengen în martie 2011 si nu mai este mult pâna atunci. Mai este o singura misiune de evaluare a expertilor Comisiei si suntem în grafic cu pregatirile, institutiile statului facandu-si pe deplin datoria. Decizia finala va avea însa un caracter politic si aici trebuie sa ne unim cu totii eforturile, pentru ca românii sa se bucure cu adevarat de dreptul la libera circulatie, de sedere si de munca în UE. Exista apoi alta batalie care se da acum, si care este legata de banii europeni. Statele mai dezvoltate au anumite prioritati si programarea bugetara 2014-2020 ar putea lasa România si alte state care au aderat mai recent fara banii de care avem nevoie pentru o serie de necesitati pe care statele occidentale nu le mai au demult (infrastructura, transport, IT, educatie). De aceea, am insistat foarte mult pentru pastrarea coeziunii economice, teritoriale si sociale astfel încât UE sa devina competitiva la nivel global. Dorinta mea – n-as spune secreta, ci, mai degraba, de suflet – este ca românii sa învete sa îsi cunoasca si sa îsi apere drepturile lor de cetateni europeni. Sa nu accepte sa fie umiliti, discriminati sau marginalizati. Sa folosim banii europeni si sa reusim sa ridicam nivelul de trai al populatiei acestei tari, care a reprezentat cândva una dintre cele mai puternice voci ale Europei.

– Reprezentati la PE o zona foarte frumoasa si cunoscuta in lume, Bucovina. Ce ati facut pentru ea? Stiu ca in aprilie s-a organizat,impreuna cu dl Gheorghe Flutur, o seara bucovineana. Cum a fost primita?

– A fost extraordinar sa vad sute de europarlamentari si functionari europeni nerabdatori sa guste din minunatele bucate bucovinene. Au descoperit cu surprindere o alta fata a României profunde, una în care oameni simpli, veniti de la tara, au aratat cu mândrie originile lor, portul lor, cultura lor. Cei care se ocupa de organizarea unor astfel de evenimente în Parlamentul European au spus ca nu au avut în ultimii 15 ani un eveniment de o astfel de amploare si frumusete.

– Multe dintre initiativele dvs sunt in domeniul sanatatii. Ati pornit si o lupta impotriva cancerului. Ati avut si o prezentare in Parlamentul Romaniei cu dna Iustina van Staden (care a avut amabilitatea sa ne ofere un interviu). Ce planuri aveti in aceasta directie? Cum le veti concretiza?

– Am privilegiul ca doamna Van Staden sa accepte sprijinul pe care i l-am oferit în promovarea inventiei sale. Senzorul care detecteaza cancerul în doar sase minute a primit deja recunoasterea internationala, la Salonul de la Geneva, dar pentru ca milioanele de români si alti europeni afectati de acest flagel sa beneficieze de el este nevoie de eforturi uriase. Este motivul pentru care am organizat la Parlamentul European o întâlnire a doamnei Van Staden cu factori de decizie din Comisia Europeana, Parlament si organizatii de profil. Întâlnirea a fost un real succes si ma bucur ca în curând senzorul va fi disponibil pentru toti cei interesati. Iata o noua dovada a talentului extraordinar pe care il au românii atunci când este vorba de folosirea noilor tehnologii în slujba salvarii de vieti. Trebuie sa îi multumesc doamnei Van Staden si pentru distinctia pe care am primit-o recent, si pe care i-o si dedic, aceea de Personalitatea Europeana a Anului, în cadrul unei ceremonii organizate de Eurolink-Casa Europei. Faptul ca una dintre cele mai importante organizatii dedicate promovarii ideilor si valorilor europene în România a decis sa îmi acorde aceasta distinctie, ca urmare a pozitiilor publice si activitatilor de europarlamentar, în special în domeniul combaterii si prevenirii cancerului, ma onoreaza, însa consider ca meritul principal revine doamnei Staden.

– Dle Petru Luhan, sunteti un europarlamentar tinar. Va propunem o colaborare privind promovarea tinerilor romani. Revista Glare are o colaborare cu Liga Studentilor Romani din Strainatate si am vazut ca ei obtin rezultate foarte frumoase. Cum ii puteti ajuta?

– Sunt foarte multi tineri valorosi care au sansa de a studia astazi in strainatate. Cheia succesului este, dupa parerea mea, mentinerea legaturii lor cu tara si stabilirea unor relatii cât mai apropiate intre ei. Stiu ca multi sunt descurajati uneori de modul in care este apreciata expertiza lor. Dar sunt sigur ca vremea competentei nu a trecut în aceasta tara. Ma voi implica personal pentru a sprijini tinerii studenti români. De altfel, sprijinirea tinerilor este unul dintre obiectivele mele majore. Liga poate conta pe sprijinul meu.

– Ce numar are fotoliul dvs din hemiciclu? Ce parere aveti despre Romania si romanism? Credeti in romani? Dincolo de un patriotism local, ce loc credeti ca ocupam in UE? Sincer, chiar daca raspunsul ne va intrista.

– Locul pe care îl ocup în timpul sedintelor are numarul 600. România merita mai mult respect din partea altor tari, dar si din partea propriilor cetateni. De aici începe totul, nu doar imaginea de tara sau perceptia, daca vreti. A fi roman în Europa Unita înseamna a fi atasat valorilor europene, a le împartasi si a le promova sau apara. Înseamna, în acelasi timp, sa te mândresti cu istoria, traditia si calitatile acestui neam. Stiu ca se fac tot felul de clasamente. Stiu ca de multe ori ne plasam la coada listei. Dar depinde de noi sa nu ramânem acolo, sa nu avem un sentiment de inferioritate care ar fi nedrept si nedemn. Sa nu uitam ca suntem a saptea tara în UE ca marime, populatie dar si ca putere de vot. România are un cuvânt greu de spus în Uniunea Europeana. Trebuie sa învatam sa îl rostim si atunci el va fi ascultat.