Prin elaborarea a peste 300 de amendamente si prin munca depusa in calitate de raportor al Parlamentului European am contribuit la conturarea programelor europene regionale (2014-2020), programe ce prevad eliminarea discrepantelor dintre statele europene si majorarea alocarilor financiare pentru noile state membre, precum Romania.
România poate obţine beneficii importante din cele 100 de miliarde de euro din fondurile structurale ale UE, bani oferiţi ţărilor din Regiunea Dunării
Regiunea Dunării beneficiază de fonduri structurale de aproximativ 100 de miliarde de euro, potrivit răspunsului Comisiei Europene la întrebarea scrisă adresată de europarlamentarul PPE/PDL Petru Luhan.
„Strategia UE pentru regiunea Dunării este un nou instrument de cooperare în cadrul UE. România poate obţine beneficii importante din Strategia Dunării. Dintre statele dunărene, ţara noastră deţine cea mai mare suprafaţă din bazinul Dunării şi sectorul cel mai lung al fluviului. Am cerut Comisiei Europene să fie alocate fonduri suplimentare pentru prioritățile ce vor fi stabilite în cadrul Strategiei UE privind Dunărea din fondurile structurale“, a declarat Petru Luhan, europarlamentar în cadrul Comisiei pentru Dezvoltare Regională. “În plus, am cerut Comisiei să se păstreze susținerea finanţărilor actuale până la sfârșitul perioadei de programare atât pentru îndeplinirea obiectivelor din cadrele naționale strategice de referință, cât și a Strategiei UE pentru Dunăre”.
Potrivit Comisiei Europene, o sumă considerabilă de fonduri este deja alocată regiunii Dunării prin intermediul numeroaselor programe de finanțare ale UE (spre exemplu, aproximativ 100 miliarde EUR prin Fondurile Structurale 2007-2013). Sunt disponibile, de asemenea, alte surse de finanțare, de exemplu prin intermediul instituțiilor de finanțare internaționale [de exemplu, Banca Europeană de Investiții (BEI): 30 miliarde EUR], autorităţile naţionale, regionale şi locale. Strategia UE privind regiunea Dunării îşi propune să actioneze în direcţia alinierii fondurilor existente la obiectivele pe care aceasta le-a stabilit.
În ceea ce priveşte Fondurile Structurale, multe din deciziile de ordin general privind programele au fost deja luate. Cu toate acestea, în cazul în care se ajunge la un acord cu privire la conţinut şi abordare în cadrul Strategiei UE privind regiunea Dunării, oportunitaţile existente de finanţare, inclusiv cele din UE, pot fi mai bine aliniate la acţiunile şi proiectele acesteia. Concret, în multe cazuri, o simplă modificare a criteriilor de selecție ar putea fi de ajuns. În alte cazuri, ar putea fi necesară o modificare a axei prioritare. Dat fiind faptul că alinierea reprezintă obiectivul general, ar trebui realizată coerenţa între obiectivele cadrelor naţionale strategice de referință şi Strategia UE privind regiunea Dunării, se precizează în răspunsul Executivului european.
Elemente de background
Dunărea este cel mai mare fluviu ce străbate UE şi al doilea mare fluviu al Europei, atât ca lungime (2.860 km) cât şi ca debit (aproximativ 5.600 m3/sec la intrarea în România). Fluviul Dunărea traversează 10 ţări: Germania, Austria, Slovacia, Ungaria, Croaţia, Serbia, Bulgaria, România, Republica Moldova şi Ucraina şi străbate 4 capitale: Viena, Bratislava, Budapesta şi Belgrad, iar Bucureştiul este în proxima apropiere.
În România, Dunărea parcurge 5 regiuni, 13 judeţe, în cadrul cărora se află 25 de municipii şi 56 de oraşe, poli de creştere, respectiv Bucureşti, Constanţa şi Craiova sau poli de dezvoltare urbană respectiv Brăila şi Galaţi.
Lasă un răspuns