Petru Luhan: “Mai mulţi români în SEAE”

In cadrul dezbaterilor de miercuri, europarlamentarul PD-L Petru Luhan  a cerut ca România să beneficieze de o mai bună reprezentare în noul serviciu diplomatic al UE. Europarlamentarul român a semnalat dnei C. Ashton (Înaltul Reprezentant UE) că “ceea ce nu este clar în acest moment este modul în care se va reuşi asigurarea echilibrului geografic la nivelul personalului  Serviciului European pentru Acţiune Externă. Noile state membre –  în mod particular state membre precum România, care au aderat în ultima etapă a valului 5 de extindere – au o prezenţă nesemnificativă în structurile care gestionează în acest moment relaţiile externe în Comisie şi în Secretariatul General al Consiliului.“

Europarlamentarul PD-L a mai întrebat-o pe dna Ashton, Înaltul Reprezentant al UE pentru Afaceri Externe, cum intenţionează să corecteze această situaţie, pentru a evita crearea unor decalaje în termeni de echilibru geografic.

In răspunsul său, Înaltul Reprezentant al UE pentru Afaceri Externe, a precizat că se va asigura ca din punct de vedere procedural să existe o echilibrare geografică şi că are experienţa necesară pentru a face acest lucru posibil.

Serviciul european de acţiune externă va fi o structură autonomă, separată de Comisie şi Consiliu şi va avea rol de sprijin şi coordonare pentru componentele acţiunii externe ale Uniunii. Un minim de 60% din angajaţii acestui Serviciu vor fi funcţionari europeni, ceilalţi fiind diplomaţi din statele membre.

De la înfiinţarea Serviciului European de Acţiune Externa (SEAE) şi pana la 30 iunie 2013, Serviciul va integra personal din trei surse – state membre, Comisie şi Secretariatul General al Consiliului. Începând cu 1 iulie 2013, vor avea acces în SEAE şi oficiali din alte instituţii europene. Proporţia de 1/3 diplomaţi va trebui păstrată, conform prevederilor Tratatului Uniunii Europene. Diplomaţii din statele membre detaşaţi în SEAE vor avea un mandat de 4 ani reînnoibil o dată şi care, în situaţii excepţionale, mai poate fi prelungit cu 2 ani (în total, un maximum de 10 ani de carieră în Serviciul Diplomatic European).

Crearea acestui serviciu prezintă un interes particular pentru România care participă pentru prima dată, în calitate de membru recent al Uniunii, la un proces de construcţie instituţională în UE.