Prin elaborarea a peste 300 de amendamente si prin munca depusa in calitate de raportor al Parlamentului European am contribuit la conturarea programelor europene regionale (2014-2020), programe ce prevad eliminarea discrepantelor dintre statele europene si majorarea alocarilor financiare pentru noile state membre, precum Romania.
Pe 2 februarie a.c., europarlamentarul PD-L Petru Luhan, membru în Comisia pentru Dezvoltare Regională a Parlamentului European, a participat la conferinţa dedicată Strategiei UE privind regiunea Dunării, ce a avut loc la Ulm, Germania.
Printre participanţi s-au numărat: comisarul european pentru politică regională, Pawel Sameki, Rosen Plevneliev, ministrul pentru dezvoltare regională și lucrări publice din Bulgaria, László Borbély, ministrul mediului din România, Bozidar Djelic, viceprim-ministru al Serbiei, Wolfgang Reinhart, ministru al afacerilor federale și europene din Baden-Württemberg, Emilia Müller, ministru al afacerilor federale și europene din Bavaria precum şi reprezentanţi ai guvernelor, autorităţilor locale, ONG-urilor şi mediului academic din Bulgaria, Serbia, Slovenia, Austria şi Ungaria.
Petru Luhan, co-semnatar al Rezoluţiei Parlamentului European privind o strategie europeană pentru regiunea Dunării: “Scopul dezbaterilor de astăzi a fost demararea discuţiilor cu guvernele, instituţiile europene şi regionale implicate în acest proces, în vederea conturării unei prime scheme a strategiei europene pentru regiunea Dunării. Consider că pilonii de bază ai acestei strategii ar trebui să fie următorii: 1. creşterea valorii economice a Dunării; 2. valorificarea Dunării ca sursă de energie; 3. îmbunătăţirea şi intensificarea transportului pe Dunăre; 4. protejarea bio-diversitaţii de-a lungul întregului parcurs al Dunării, din Munţii Pădurea Neagra până la Marea Neagra; 5. Dunărea ca regiune de siguranţă pentru cetăţeni – combaterea crimei organizate, respectiv împiedicarea traficului ilegal de persoane şi bunuri; 6. diversitate culturală şi dezvoltarea potenţialului turistic. Toate aceste aspecte trebuie susţinute prin implicarea solidară a tuturor actorilor relevanţi la nivel naţional, regional sau local. De asemenea, strategia europeană pentru regiunea Dunării trebuie corelată cu strategiile sectoriale adoptate la nivel european astfel încât coeziunea economică, socială şi teritorială să fie îndeplinită”.
Toţi cei prezenţi la Ulm au fost de acord că elaborarea acestei strategii reprezintă o provocare, dată fiind complexitatea domeniilor pentru care Dunărea este extrem de importantă.
Petru Luhan va participa şi la celelalte seminarii şi mese rotunde ce vor fi organizate pe parcursul anului acesta în toate statele riverane, următoarea conferinţa având loc la Budapesta între 25-26 februarie.
„Voi susţine valorificarea maxima a Dunării ca axa prioritara de transport trans-european, conexiunea cu Marea Neagra conferindu-i o importanţă internaţionala. Cred că printr-o colaborare strânsă cu Ministerul Transporturilor vom reuşi să dezvoltăm proiecte care să atragă resurse financiare europene din Programul TEN-T, în plus de ceea ce este alocat din fonduri structurale şi de coeziune.”, a concluzionat Petru Luhan.
Elemente de background
Regiunea Dunării cuprinde 14 țări, din Germania la vest până în Ucraina la est.
Tările participante la acest proces de consultare sunt cele care fac în prezent obiectul Procesului de Cooperare Dunăreană (dintre care opt sunt state membre ale UE): Austria, Bulgaria, Republica Cehă, Ungaria, Germania, România, Republica Slovacă, Slovenia, Croația, Serbia, Bosnia și Herțegovina, Muntenegru, Republica Moldova și Ucraina.
Următoarele etape : Conferința de la Ulm marchează începutul unei serii de conferințe și dezbateri care vor permite părților interesate să își exprime opiniile și ideile. Procesul va continua până la începutul verii prin organizarea unor noi evenimente, planificate pentru Ungaria la sfârșitul lunii februarie, pentru Austria şi Slovacia în aprilie, pentru Bulgaria în mai şi pentru România în iunie. Comisia va propune un plan de acțiune și un sistem de guvernanţă până în decembrie 2010, care ar trebui examinate şi aprobate de statele membre la începutul anului 2011.
Lasă un răspuns