Europarlamentarul Petru Luhan: „Trebuie să accesăm cât mai multe fonduri europene”

de catre Veronica Hodas: reporter JDD Satu Mare

Petru Luhan are 34 ani şi este absolvent al Institutului de Studii Economice din Osnabrück, Germania. Ulterior a absolvit programul M.B.A. „Economia Internaţională şi Managementul Global” şi „Finanţe” în cadrul aceleiaşi universităţi. Şi-a început activitatea profesională ca „Finance controller” la Continental Automotive Systems, în Frankfurt am Main, Germania, după care a preluat diferite responsabilităţi manageriale în mari companii multinaţionale din România (Manager financiar în cadrul Petrom SA, Continental Automotive Systems). Înainte de a obţine mandatul de europarlamentar, Petru Luhan a deţinut funcţia de Administrator Public al judeţului Suceava. JDD a realizat un interviu în exclusivitate cu europarlamentarul Petru Luhan.

Rep.: A fost visul dumneavoastră să ajungeți Europarlamentar? Ce v-a motivat?

P.L.: Cred că formularea corectă ar fi că visul meu mai vechi a fost politica. Economist fiind am sesizat relativ repede legătura strânsă între politic și economic. Macroeconomia trebuie să regăsească consens în direcțiile strategice politice la orice nivel.

Un alt motiv al intrării mele în politică este faptul că și eu precum mulți români eram deseori în poziția de a critica politicienii, că doar la fotbal și politică ne pricepem cu toții, însă am hotărât la un moment dat să încetez cu critica și să încerc personal să aduc idei noi în această arie.

Rep: Care sunt programele și fondurile care pot fi accesate în momentul de față?

P.L.: În prezent, pentru perioada 2007-2013, România beneficiază de finanțare europeană în valoare de aproximativ 21 de miliarde de euro, din fondurile de dezvoltare regională, la care se adaugă fondurile destinate agriculturii. România are 7 programe operaționale. Trei programe finanțate prin Fondul European de Dezvoltare Regională (FEDR): programul „regional”, programul „creșterea competitivității economice” și programul pentru „asistență tehnică”, pe când două programe vor obține finanțare prin Fondul Social European (FSE), axându-se pe dezvoltarea resurselor umane și ameliorarea capacității administrative. Două programe de infrastructură, programul „mediu” și „transport”, vor fi finanțate atât de FEDR, cât și de Fondul de Coeziune. Toate regiunile din România pot beneficia de aceste fonduri.

La aceste fonduri se adaugă programele de cooperare transfrontalieră, transnațională și interregională, plus programele care pot fi accesate direct de la Bruxelles de către toți doritorii din Uniunea Europeană și partenerii din țările învecinate.

Rep: Care sunt tipurile de organizații eligibile accesării fondurilor?

P.L.: În funcție de tipul programului, beneficierii pot fi autorități publice, locale sau naționale, regii autonome sau alte organizații publice (primării, consilii județene, deconcentrate, ministere, etc.), instituții de învățământ, universități, centre de dezvoltare sau cercetare, instituții din domeniul medical, companii private din diverse sectoare de activitate, ONG-uri, etc.

Rep: Care sunt cele mai frecvente întrebări care vi se adresează legate de accesarea fondurilor?

P.L.: Majoritatea întrebărilor vin din partea cetățenilor, a micilor întreprinzători sau a unor primari care au o idee de afaceri dar din păcate nu au acces la o sursa de finanțare. În general, întrebările sunt elementare, cum ar fi “cu cine iau legătura?”, “cine se ocupa de aceste fonduri?”, “ce documente trebuie să completez?”, etc. Dar am avut parte și de întrebări deosebit de complexe, provenite din partea unor cercetători sau a unor centre universitare care doreau să încheie parteneriate puternice la nivel european și să aplice pentru finanțări din fonduri provenite direct de la Bruxelles, cum ar fi FP7. Acesta este și motivul principal pentru care am început această puternică campanie de informare a cetățenilor cu privire la avantajele oferite de Uniunea Europeana. Românii trebuie să știe unde să apeleze la ajutor și ce trebuie să facă ulterior pentru a obține o finanțare comunitară.

Rep.: Știind că în țara noastră absorbția de fonduri europene este destul de scăzută, care credeți că sunt motivele?

P.L.: Întotdeauna începuturile sunt grele. Pentru țara noastră, fondurile europene au reprezentat ceva nou. Din păcate au existat și numeroase greșeli in perioada 2006-2007 când programele operaționale și normele lor de aplicare au fost elaborate de către Autoritățile de Management și negociate la Bruxelles. Motivul primordial al întârzierii proiectelor și al absorbției se datorează faptului că guvernarea liberală nu a avut competența să lanseze aceste documente la timp, în unele cazuri pierzând mai mult de un an din perioada de programare.

Birocrația excesivă este o altă problemă pe care o întâlnim în toate statele membre și este cunoscut faptul că reprezentanții Parlamentului European luptă de ani de zile pentru simplificarea procedurilor stabilite către Comisia Europeană. De asemenea la nivel european se dezbate problema achizițiilor publice. Se dorește modificarea legislației europene în acest domeniu deoarece în toate statele membre s-au semnalat probleme.

Rep.: În calitate de Europarlamentar ați promovat produsele tradiționale românești?

P.L.: Sigur că da, încă din primul an de mandat am organizat în Parlamentul European un eveniment de amploare cu prezentarea produselor tradiționale din Bucovina, “Bucovina – Tradiție, multiculturalitate și bioland”. A fost extraordinar să văd sute de europarlamentari și funcționari europeni nerăbdători să guste din minunatele bucate bucovinene. Au descoperit cu surprindere o altă față a României profunde. Cei care se ocupă de organizarea unor astfel de evenimente în Parlamentul European au spus că nu au avut în ultimii 15 ani un eveniment de o astfel de amploare și frumusețe. După succesul din primul an cu acest eveniment, acum o lună am mai organizat o recepție, de această dată dedicată vinurilor romanești de elită. Că tot vorbim despre realizări romanești, vreau să vă spun că am promovat invențiile și inventatorii autohtoni, în cadrul unui eveniment de amploare ce a reunit peste 20 de invenții de marcă, premiate în prealabil la Geneva.

Rep.: Câte orașe sunt incluse în campania dvs. de promovare a fondurilor?

P.L.: Doresc să promovez oportunitățile oferite de Uniunea Europeana în cât mai multe orașe din Romania. Daca aș putea face acest lucru în toate orașele vă rog sa mă credeți că aș face-o. Este în interesul nostru să profităm de aceste oportunități pentru că dacă noi nu o vom face, alții vor lua ceea ce momentan ni se cuvine nouă.

Rep: Ce este politica de coeziune? Dat fiind faptul că se tot vorbește de ea.

P.L.: Politica de coeziune este deosebit de importantă deoarece dispune de 35,7% din bugetul total european, ceea ce reprezintă 347,410 miliarde de euro, pentru perioada 2007-2013. Uniunea Europeană este formată din 27 de state membre sau 271 de regiuni, având o piață internă de 493 de milioane de cetățeni. Obiectivul politicii regionale europene este de a reduce diferențele dintre nivelurile de dezvoltare ale diverselor regiuni. România fiind un stat membru nou aderat, are nevoie de această politică pentru a ajunge din urmă regiunile statelor membre dezvoltate din Europa.

Rep.: De ce credeți că are Uniunea Europeană nevoie de politica de coeziune?

P.L.: Raportul pe care l-am elaborat în cadrul Comisiei pentru Dezvoltare Regională a Parlamentului European, „Realizarea unei adevărate coeziuni teritoriale, sociale și economice în UE – o condiție sine qua non a competitivității globale”, face referire tocmai la faptul că politica de coeziune este deosebit de importantă și necesară pentru Uniunea Europeană. Eliminând diferențele dintre regiunile europene vom promova o Uniune mult mai puternică la nivel global, pregătită să facă față tuturor provocărilor și competiției internaționale generată de ceilalți mari actori globali, cum ar fi SUA, China, Brazilia, Rusia, India, etc.

Rep: Ce planuri de viitor aveți?

P.L.: În legătură cu activitatea mea viitoare în cadrul Parlamentului European, o parte din ideile pe care îmi propun să le realizez sunt următoarele:

-continuarea simplificării procedurilor de alocare a fondurilor europene

– reducerea birocrației referitoare la alocarea fondurilor

– păstrarea unui buget mare pentru zonele de convergență, din care fac parte și regiunile românești și de unde țara noastră beneficiază de finanțări substanțiale

– sprijinirea aderării României la Spațiul Schengen, pentru a asigura dreptul tuturor românilor la muncă și liberă circulație pe întreg teritoriu Uniunii Europene

– promovarea unei imagini pozitive a țării noastre în Europa prin diverse acțiuni

– sprijinirea tinerilor prin programe de dezvoltare

– continuarea actiunilor intreprinse în vederea combaterii cancerului.