Fonduri suplimentare pentru IMM-urile românești

 

Uniunea Europeană a lansat un nou plan de acțiune ce prevede finanțări suplimentare şi introducerea educației antreprenoriale în programa școlară 

Speriată de avântul competitorilor săi internaționali Uniunea Europeană a lansat un plan de acțiune ce prevede dezvoltarea spiritului antreprenorial şi implicit înființarea de noi companii. Ultimele statistici arată că în Uniunea Europeană numai 37% din populație dorește să dezvolte propria afacere, în timp ce în SUA, China si Brazilia, 51%, 57% şi respectiv 63% din populație consideră că antreprenoriatul reprezintă o soluție viabilă şi sunt dornici să urmeze această cale. În acest clasament Romania se situează peste media Uniunii Europene cu un procent de aproximativ 47% din populație dorind să urmeze calea antreprenoriatului.

De ce este important antreprenoriatul?

Antreprenoriatul face economiile mai competitive, generează idei noi şi creează bunăstare. Trendul descendent al antreprenoriatului va duce implicit la scăderea numărului de locuri de muncă iar Uniunea Europeană este conștientă de acest lucru. Noi companii vor apărea odată cu creșterea antreprenoriatului şi este bine știut că noile companii, în special IMM-urile, reprezintă cea mai importantă sursă locuri de muncă, acestea creând peste 4 milioane de locuri de muncă noi în fiecare an în Uniunea Europeană.

 Finanțare suplimentară pentru companiile noi

Principala problemă întâmpinată de companiile noi este finanțarea şi odată cu apariția crizei economice şi financiare acest lucru s-a accentuat puternic în Uniunea Europeană. Tocmai de aceea prima măsură pe care Comisia o propune este îmbunătăţirea accesului la finanţare. Soluțiile oferite sunt crearea unei pieţe europene pentru împrumuturile mici şi simplificarea normelor fiscale pentru investiţiile private directe.

În decembrie 2012, europarlamentarul român Petru Luhan a atras atenția Comisiei Europene cu privire la situația dramatică în care se află IMM-urile europene: “Deși IMM-urile reprezintă coloana vertebrală a economiei, fiind un factor determinant pentru economia UE şi pentru crearea de locuri de muncă, din păcate aceste întreprinderi sunt cele mai afectate de lipsa competitivității, principalele cauze fiind accesul limitat la capital, tehnologie și infrastructură. Nu putem vorbi despre extinderea activității acestora atâta timp cât Uniunea Europeană nu le va acorda sprijin suplimentar și nu va facilita accesul acestora la o finanțare substanțială.”.

Petru Luhan a solicitat, de asemenea, Comisiei suplimentarea instrumentelor şi fondurilor destinate dezvoltării IMM-urilor: “Pe lângă instrumentele de finanțare existente, consider că nu trebuie neglijat rolul politicii de coeziune în dezvoltarea și creșterea solidă a întreprinderilor din Uniune. IMM-urile trebuie să fie considerate parteneri eligibili pentru investițiile finanțate prin aceste fonduri şi consider că pentru următoarea perioada de programare 2014-2020, o alocare suplimentară de fonduri către axele destinate IMM-urilor precum și finanțarea unor programe de formare pentru antreprenori, managerii rețelelor de întreprinderi și consorțiilor de export vor fi esențiale pentru succesul acestor companii.”

În urma presiunilor venite din partea Parlamentului European, răspunsul Comisiei nu a întârziat să apară şi astfel s-a luat decizia ca IMM-urile să beneficieze de surse de finanțare multiple. Noile întreprinderi vor putea să obțină finanțare din surse precum fondurile structurale, viitorul “Program pentru Competitivitatea Întreprinderilor și IMM-uri” (COSME), programul Orizont 2020 şi chiar prin “Programul pentru Schimbări Sociale și Inovare” (PSCI), în cazul în care vor întâmpina probleme majore în primii ani de funcționare.

Educația antreprenorială va deveni obligatorie în școală

O altă măsură deosebit de benefică care se dorește a fi adoptată o reprezintă introducerea educației antreprenoriale în școlile europene. Comisia Europeană consideră că aceasta este cea mai bună investiție pe care o poate face un stat membru. Acest lucru este dovedit şi de studiile Stanford University, care au arătat că 15-20% din studenții sau elevii care participa la astfel de programe antreprenoriale își vor deschide mai târziu propria lor companie.

Tocmai de aceea se recomandă ca fiecare stat membru să includă educaţia şi practica antreprenorială în programa şcolară şi astfel tinerii ar beneficia de cel puţin o experienţă de lucru înainte de a termina liceul.

Alte măsuri ce vor trebui implementate la nivel național sunt programele de îndrumare, consiliere şi sprijin pentru femei, persoane în vârstă, imigranţi, şomeri şi alţi potenţiali antreprenori pentru care un ajutor suplimentar este necesar. Oferirea de cursuri de formare în management pentru întreprinderile noi şi crearea de reţele cu omologi, furnizori şi clienţi potenţiali reprezintă o altă prioritate a Comisiei.

Mai puțină birocrație 

Veșnica problemă reclamată de numeroase companii europene o reprezintă birocrația excesivă şi timpul îndelungat pentru întocmirea actelor necesare. Tocmai de aceea, Comisia a decis ca de acum înainte, guvernele europene să întreprindă toate măsurile necesare pentru reducerea timpului de obţinere a licenţelor de funcţionare şi a permiselor necesare pentru înfiinţarea unei întreprinderi noi. În plus, vor fi simplificate şi procedurile necesare pentru vânzarea, cedarea sau relansarea unei întreprinderi.

“În Uniunea Europeană birocrația diferă de la un stat la altul. Dacă în Marea Britanie antreprenorii au nevoie de numai 48 de ore pentru a înființa o companie, în ţara noastră poate dura şi până la cinci luni. Consider că trebuie să aibă loc schimburi de bune practici între toate statele membre şi acolo unde este posibil să se implementeze modelele de succes care au dat cele mai bune rezultate. Numai așa Uniunea Europeană se va dezvolta uniform şi va ajunge să fie puternică şi competitivă pe plan mondial” a mai declarat Petru Luhan.