Agerpres – Petru Luhan: Nu sunt un mare susținător al spălării rufelor în Parlamentul European

Se preconizează, conform ultimelor sondaje, că ei pot obține aproape 30% din locurile din Parlamentul European. Vă enumăr câteva partide deja renumite pentru doctrinele lor extremiste, din diverse țări: avem UKIP, cu Nigel Farage, din Marea Britanie, care are deja 20% în sondaje; mă refer la partidul doamnei Le Pen din Franța care are 21% la ultimele sondaje; nu mai puțin de 25% are partidul extremiștilor din Grecia, antieuropeni; 12% în Polonia; avem și în Austria 11-12% pentru partidul extremiștilor de dreapta.

1. Sănătatea. Am înțeles că cea mai înaltă valoare a cetățeanului european este sănătatea. Poți să ai oricât de mulți bani în buzunar, dacă nu ai sănătate nu ai nimic. Am luptat pentru combaterea cancerului. În acest context aș putea spune că, și cu mica mea contribuție, am alocat mai mulți bani europeni pentru cercetare, dezvoltare, inovare în domeniul sănătății dar, în același timp, am și elaborat câteva programe la nivel european, care s-au folosit pentru găsirea unor soluții pentru cel puțin cinci feluri de cancer, parțial sau integral. Asta și la inițiativele mele, pentru că avem problema binecunoscută că nimeni nu se simte responsabil, însă avem nevoie de toți ‘stake holderii’ relevanți să-i punem la aceeași masă pentru a avea un concept eficient de care să beneficieze pacientul.

2. Sunt primul europarlamentar în istoria Parlamentului European, din 1979 până astăzi, care a reușit să treacă o declarație scrisă pe scleroză multiplă, prin care cerem acces la cunoștințe de bază, care există, din păcate, doar în șase țări din 28 în Uniunea Europeană, transferul de cunoștințe în domeniu de la un stat la altul pentru doctori și pentru asistente, alocarea de bani europeni în plus pentru cercetare-dezvoltare, pentru ca această boală să își găsească rezolvarea și, nu în ultimul rând, subvenționarea mai masivă de la nivel național, pentru că, în momentul de față, avem aproape în toate statele membre liste de așteptare. Și să nu uităm că tratamentul pentru această boală costă 1.200 de euro pe lună. Dacă o comparăm cu venitul mediu în România de 375-385 de euro pe lună, practic un cetățean din România, putem spune că este condamnat la moarte dacă nu intră pe lista celor subvenționați.

Și conceptul de medicină personalizată putem spune că este un start extrem de reușit. Ce înseamnă ‘medicină personalizată’? Dacă astăzi ți se prescriu medicamente standard care îți pot afecta alte organe sau funcționalități biologice, medicina personalizată prevede ca după un test medical să ți se prescrie un medicament care ți se potrivește personal și nu ți-ar afecta celelalte boli care în mod individual te afectează, din păcate, în momentul cât ți se administrează acel tratament. Și pentru asta trebuie o dată să reformăm sistemul de tratament și doi, industria farma trebuie să aibă abilitatea de a se adapta, să producă în timp foarte scurt acele medicamente.

Al treilea domeniu cu realizări aș putea să îl numesc cel legat de simplificarea procedurilor pentru accesarea banilor europeni. Repet, România are nevoie de acești bani, respectiv cei 40 de miliarde de euro care i s-au alocat pentru următoarea perioadă de programare, 2014-2020, și acești bani trebui să fie folosiți eficient și repede, pentru că altfel ne vom confrunta cu o rată de absorbție catastrofală, cum am făcut-o și în 2007-2013. Pentru asta m-am implicat în modificarea Regulamentului 1083, regulamentul general pentru alocarea fondurilor europene, în special pentru Fondul European de Dezvoltare Regională, Fondul Social European și Fondul de Coeziune.

O altă reușită o reprezintă promovarea valorilor culturale românești. Am avut un eveniment cu promovarea multiculturalității și a biodiversității din Bucovina, un eveniment la care așteptam 400 de invitați, însă am avut onoarea să participe peste 1.000 și în felul ăsta Bucovina a devenit un punct pe harta europeană, fie că vorbim de turism, fie că vorbim de loc de alimentare cu produse bio, care sunt foarte apreciate în special în Vest, Bavaria, Londra etc. Apoi l-am promovat pe Mihai Eminescu ca simbol național literar din România la nivel european. Aș putea spune că Eminescu s-a bucurat de mai mult lobby la nivelul Parlamentului European decât Shakespeare.

Am promovat vinurile tradiționale românești, care au impresionat, ceea ce pe mine personal mă bucură. Adică, aș putea spune că foarte mulți sunt acum mai interesați de vinurile din România decât erau înainte. Și, nu în ultimul rând, am organizat evenimente comune pentru promovarea turismului, comune cu alți europarlamentari din țară sau din alte țări.

Tot la capitolul realizări aș adăuga și lupta pentru drepturile artiștilor. Avem o situație fără precedent în Uniunea Europeană, pentru aceeași operă un artist din România ia pe an 2.700-3.000 de euro, în timp ce un artist din Germania sau din Marea Britanie ia 200.000-300.000 de euro. Fie că vorbim de o piesă muzicală, fie că vorbim de o piesă de teatru, fie că vorbim de film, fie că vorbim de regie sau de cărți scrise etc. avem nevoie de un standard comun la nivel european. Pentru asta am pledat și acum suntem în lucru la nivelul Comisiei Europene, în colaborare cu Parlamentul European.

Al doilea punct în ceea ce îi privește pe artiști se referă la acel drept intelectual, patentele care s-au simplificat, și cu contribuția mea. Până acum costa câteva zeci de mii de euro să-ți patentezi o piesă la nivel european, acum costă 680 de euro pentru oricine și acoperă toată Uniunea Europeană. Și cu mândrie spun că am avut o contribuție în acest sens.

În ceea ce privește nerealizările, ca să fiu complet în a da răspunsul, aș putea spune că aș fi putut extinde acea campanie de informare privind modul în care să se absoarbă bani europeni ceva mai mult în România. Am reușit doar în nouă județe din 41 și mi-aș fi dorit să reușesc în toate județele dacă era posibil. Eu am elaborat un ghid al finanțărilor europene pe care l-am împărțit la întâlnirile mele organizate cu mediul de afaceri și cu autoritățile publice locale și regionale din nouă județe în România. Au participat între 200 și 650 de oameni — experți, beneficiari de fonduri europene, eu am adus și experți de pe componenta implementare, adică de la ministerele din România și de la Comisia Europeană pentru a le explica detalii tehnice.

Și le-am împărțit Ghidul Finanțărilor Europene pe gratis. Mi-aș fi dorit ca acest lucru să-l fi putut transpune pe toate județele, însă sper cu tot dinadinsul că acum, când abia începe perioada de programare 2014-2020, după ce se va semnala Acordul de Parteneriat între România și Comisia Europeană, voi face din nou un ghid care va avea un efect mai mare, pentru că o dată — avem bani mai mulți, doi — suntem la începutul perioadei de programare. Să nu uităm că eu când am intrat în Parlamentul European eram deja de doi ani în Uniunea Europeană, nu am putut să elaborez un ghid de la început. Și trei pentru că am simplificat aceste proceduri de care vorbeam adineauri.

Pentru aceasta trebuie să focusăm pe anumite politici deja elaborate în baza unor analize de-a lungul anilor la nivelul Comisiei Europene. Bineînțeles că, în momentul de față, noi suntem de părere că investind în IMM-uri, stimulând competitivitatea, putem crea locuri de muncă. Creând locuri de muncă contribuția la stat crește, plățile în șomaj scad și bineînțeles consumul crește. Astfel vom da un impuls creșterii economice la nivel european.

Aceste lucruri, coroborate cu o politică de piață internă eficientă, pentru a nu dezavantaja pe absolut nimeni, pentru a face procedurile, inclusiv în ceea ce privește achizițiile publice, mai simple și mai ușoare, vă spun foarte clar că pot conduce la o eliminare a discrepanțelor într-un timp mai scurt.

Din păcate, România, Bulgaria și alte state asemănătoare mai au de investit foarte mult în infrastructură pentru ca investitorii străini vină spre țara noastră să creeze noi locuri de muncă și să genereze valoare economică adăugată. Foarte mulți europeni nu sunt atât de mult de acord ca banii lor, banii de la contribuabilii din vestul UE, să meargă în străzile sau canalizările din România și Bulgaria. Dar, până la urmă, au înțeles că fără accesibilitate economia nu se poate dezvolta.

Deci logistica este extrem de importantă în economie, de aceea au admis și faptul că e important să avem autostrăzi, căi ferate de înaltă viteză prin care să ne unim centrele economice importante și strategice din toată Uniunea Europeană, să le interconectăm între ele nu numai în România, ci să le interconectăm și cu alte centre economice din afara României, atât în UE, cât și în afara UE, noi fiind stat membru la granița UE, având nu mai puțin de 2.070 de km de graniță externă a UE.

Deci aceste două lucruri trebuie coroborate și să se întâmple imediat. Astfel România va avea șanse să folosească bani europeni în mod eficient și principalul beneficiar va fi cetățeanul european din România. AGERPRES: În momentul de față banii europeni alocați prin Programul Operațional Regional nu se duc direct la nivel regional?
Petru Luhan: Nu, din contră, și la POR, contractele, deși se evaluează și la nivel de organisme intermediare, tot ministrul dezvoltării regionale are ultima semnătură. Până acum aveam șapte programe mari și late, de fapt opt, dar unul era mic, pe administrație… Dar, atenție, acum vor să facă doar două, cel mult trei, ministere responsabile pentru cheltuirea banului public european, ceea ce înseamnă că ei centralizează și mai mult distribuirea banilor publici veniți de la Bruxelles. Este un fenomen periculos de altfel, un fenomen periculos pentru că cine nu va fi în grațiile ministrului fondurilor europene sau ministrului dezvoltării regionale sau, dacă se va agrea, și al celui al agriculturii, ca primar, ca beneficiar eligibil din mediul privat nu va obține fonduri.