Prin elaborarea a peste 300 de amendamente si prin munca depusa in calitate de raportor al Parlamentului European am contribuit la conturarea programelor europene regionale (2014-2020), programe ce prevad eliminarea discrepantelor dintre statele europene si majorarea alocarilor financiare pentru noile state membre, precum Romania.
Utilizarea eficientă și eficace a banilor europeni reprezintă cea mai la îndemână și rapidă soluție pentru ca România să prindă din urmă statele mai dezvoltate din vest. Mai ales acum, când investițiile străine sunt la un nivel scăzut, la fel ca și nivelul investițiilor publice și private.
Pentru perioada 2014-2020 Uniunea Europeană ne pune la dispoziție aproape 40 de miliarde de euro din fonduri structurale, pentru dezvoltare rurală și agricultură. La acestea se adaugă liniile de finanțare administrate direct de la Bruxelles.
Există câțiva factori-cheie pentru implementarea cu succes a proiectelor finanțate din bani europeni:
1. Pregătirea este esențială – Acordul de Parteneriat trebuie să vină cu o strategie inteligentă de dezvoltare a României. Din păcate, draftul transmis la Bruxelles de autoritățile române a fost criticat în termeni duri de Comisia Europeană, din cauza lipsei de viziune. De asemenea, programele operaționale trebuie orientate spre nevoile reale de dezvoltare ale țării și trebuie să fie suficient de flexibile pentru a se adapta schimbărilor structurale.
2. Depolitizați procesul decizional – Fondurile europene trebuie alocate transparent și corect. Granturile trebuie să meargă la cele mai bune proiecte. Licitațiile trebuie câștigate de cel mai bun ofertant și nu de firmele clientelei politice.
3. Sancționați corupția și traficul de influență – Oficiali și funcționari publici corupți nu au ce căuta în sistemul de management și control a fondurilor europene.
4. Transparență – Trebuie să existe un sistem transparent de monitorizare a beneficiarilor fondurilor europene, precum și a licitațiilor publice aferente.
5. Modernizați și simplificați achizițiile publice – Deficiențele din sistemul achizițiilor publice s-au dovedit a fi una din principalele piedici în implementarea proiectelor finanțate din fonduri europene. Nu e nici o surpriză că una dintre condiționalitățile ex-ante impuse României este legată de funcționarea a unui sistem de achiziții publice eficient. Există o directivă modernizată pentru achizițiile publice, ale cărei prevederi trebuie implementare rapid, în paralel cu eliminarea influenței politice din procesul decizional.
6. Învățați din greșeli – Să tragem învățăminte din experiența perioadei de programare 2007-2013. Din păcate, așa cum presa a prezentat, acestea nu se regăsesc în Acordul de Parteneriat transmis Bruxellului.
7. Creșteți capacitățile beneficiarilor – De multe ori, beneficiarii fondurilor europene (în special autoritățile locale) nu au nici expertiza tehnică și nici experiența de management de proiect necesară. Aceste deficiențe sunt vizibile în procesul de implementare, cauzează întârzieri și nereguli. De aceea, este vital ca Guvernul să prevadă măsuri concrete de creștere a capacităților beneficiarilor. De exemplu, acest lucru poate fi făcut prin help desk-uri dedicate, prin cursuri subvenționate sau manuale de bune practici.
8. Îmbunătățiți capacitățile administrative – Lipsa capacităților administrative a reprezentat una din principalele cauze ale slabei absorbții a fondurilor europene. E drept că în ultimii șapte ani, România a strâns experiență în administrarea fondurilor europene. Dar nu e suficient! Guvernul trebuie să se asigure că expertiza in-house este actualizată constant în linie cu noile prevederi europene, regulamente și directive. De asemenea, este important ca acolo unde există poziții libere, să fie angajat personal calificat, și ca, în general, remunerația să fie atractivă și adecvată. Acolo unde lipsește expertiza in-house, asistența tehnică poate fi achiziționată de pe piață.
9. Învățați din experiența altor state membre – Autoritățile de la București ar trebui să învețe de la țările cu mai multă experiență în administrarea fondurilor europene. Bune practici testate în țări precum Polonia, Germania sau Irlanda ar trebui aplicate și în România.
10. Simplificați – Autoritățile de management și beneficiarii nu trebuie împovărați cu hârțogării și birocrație excesivă. Acestea trebuie reduse la minimum. Noile regulamente de utilizare a fondurilor structurale vin cu soluții în acest sens. Și practicile din alte state membre pot servi drept model.
11. Campaniile de informare sunt importante – Potențialii beneficiari ai fondurilor europene, fie ei publici sau privați, trebuie targetați prin campanii de informare. Astfel, cresc șansele ca proiecte bune și idei inovatoare să fie finanțate. Mai mult decât atât, dacă cetățenii sunt informați în privința oportunităților de finanțare, pot să ceară socoteală autorităților locale (primari, șefi de consilii județene) și să solicite acțiuni concrete.
12. Monitorizare regulată – Implementarea fondurilor europene trebuie monitorizată constant de către autoritățile naționale, dar și de Comisia Europeană. Acolo unde implementarea este problematică, trebuie găsite urgent soluții.
13. Focusați-vă pe rezultate – Obiectivul nu trebuie să fie cum să cheltuim cât mai repede banii europeni, ci cum să-i cheltuim eficace, pe proiecte cu rezultate concrete: reducerea inegalităților în accesul la servicii publice de calitate, drumuri moderne, creșterea standardului de viață și reducerea sărăciei.
14. Investiți în infrastructură de transport și infrastructură socială – Avem nevoie urgentă de conexiuni rutiere și de căi ferate la standarde europene, fără întârzieri și la prețuri corecte; beneficiile economice, inclusiv atragerea de investitori străini, nu vor întârzia să apară. De asemenea, România trebuie să investească în infrastructura școlilor, a spitalelor, a dispensarelor și a caselor de bătrâni. Pe plan social, beneficiile vor fi imense.
15. Absorbiți banii din programele de finanțare direct de la Bruxelles – Instrumente de finanțare precum Life+, Erasmus+ sau Orizont2020 sunt aproape necunoscute în România. De aceea, Guvernul de la București are datoria să vină cu un plan de diseminare a informațiilor despre oportunitățile de finanțare din programele europene administrate de Comisia Europeană; potențialii beneficiari trebuie să fie încurajați să aplice. Vorbim despre surse de finanțare complementară, de miliarde de EUR, bani care ar putea să ajungă în România.
Fondurile europene sunt singura șansă de dezvoltare a României!
Lasă un răspuns