Prin noua Constituție, liderii USL arată că nu dau doi bani pe votul românilor din 2009

Referendumul pentru modificarea Constituției, pe care USL vrea să-l țină odată cu alegerile europarlamentare din luna mai, nu are nimic de-a face cu democrația şi voința poporului. În primul rând, pentru că acest proiect nu ține cont de alt referendum, cel din 2009, în care o majoritate categorică a românilor a decis că vrea Parlament unicameral şi 300 de parlamentari.

Precizarea făcută luni de Crin Antonescu, potrivit căruia în noua lege fundamentală se introduce un prag de maxim 300 de deputați, este o diversiune menită să inducă în eroare opinia publică.

La referendumul din 2009, românii au cerut reducerea numărului total al parlamentarilor, nu doar al deputaților. Lucru evident, întrucât ei au votat în același timp pentru un Parlament cu o singură Cameră, nu cu două. În aritmetica dlui Antonescu, 300 de parlamentari este egal cu 300 de deputați plus cel puțin încă 100 de senatori!

Prin această propunere, liderii USL arată clar că nu dau doi bani pe votul românilor. Şi, totodată, că nu le pasă câtuși de puțin de temele care ar trebui dezbătute în campania pentru alegerile europarlamentare. În loc să vorbim despre drepturile românilor în Europa sau despre accesarea fondurilor europene la care, din păcate, suntem printre codașii UE, vom discuta un subiect care ține strict de politica internă.

Dacă va fi adoptată în forma propusă de actuala coaliție, noua lege fundamentală va fi una profund antieuropeană. Prevederile care acordă puteri excesive Parlamentului, dar mai ales aceea care îl transformă într-un supra-organ de anchetă sunt extrem de periculoase pentru democrație. Practic, această Constituție scrisă pe genunchi face din statul de drept o marionetă în mâinile politicienilor!

Vreau să fac trimitere la alineatul introdus la articolul 64 din legea fundamentală. În forma propusă de USL, acesta prevede că “orice persoană de drept public, orice persoană juridică privată și orice persoană fizică are obligația de a se prezenta, direct sau prin reprezentant legal, după caz, în fața unei comisii parlamentare, în urma invitației scrise primite din partea acesteia”.

Deși se precizează că această comisie va respecta principiul separației puterilor în stat și că activitatea ei nu se poate substitui organelor judiciare, rezultă în mod evident că orice procuror și chiar judecător poate fi chemat să dea socoteală membrilor Parlamentului. Mulți dintre aceștia fiind, după cum știm, anchetați pentru fapte grave de corupție. Altfel spus, acuzatul îl cheamă la raport pe acuzator!